Skip to content

Mufică

Iulie 31, 2009

De ceva vreme ceva ma tot deranjeaza, am impresia ca cineva umbla mereu pe la picioarele mele…ma gadila, ma miroase. Si ma uit…nu e nimeni. Si stau cateodata noaptea in pat si parca aud pe casa scarii un sunet cunoscut. Un respirat greu, obosit. Am uitat complet de el. Nu se poate, unde e? Sau mai bine zis…”prostule, pe unde umbli?” Nu mai este partenerul de noapte al meu si-al lui Sabah…nu ne-a mai asteptat unde ne astepta mereu. Nu ne-a mai potolit nervii de ceva vreme…

Si mi-e dor de el…ne e dor de el…pentru ca era sincer, avea ceva in capul ala al lui, chiar daca nici macar el nu stia ce anume. Suferea de astm si vorbele lui, in mod normal goale, pareau a fi pline de inteles. Oftatul des ne descria exact starea unui om batran cu experienta. Ne spunea din secretele vietii. Si totusi, pe unde esti, amice?
Petreceam ore in sir cu el la taclale…ne-a invatat ce inseamna sa iubesti natura…Hipiot de felul lui, nu-i era rusine sa fie nepieptanat, chiar daca facea parte dintr-o familie aproape regala. Un aristrocrat printre toti ceilalti de speta lui, umbla pe langa ceilalti fara sa fie deranjat. Era cunoscut. Un adevarat mogul, as putea spune.

De vreo 3 luni, insa, motanul de care vorbesc nu a mai dat nici un semn de viata…:| Este aproape clar ca a murit. De ce ai murit, Mufică? De ce? Inca mai aveai sa ne inveti despre multe alte chestii vitale! Cum sa ma descurc eu fara sfaturile tale la fel de tari ca spirtul tras prin paine? Si nici macar nu ai lasat urmasi in urma ta! De ce am ajuns sa te urasc, Mufică? Te simt in casa, pe la picioare…aud cum torci ca un aparat de radio stricat, dar nu orice fel de aparat de radio. Ci d-ala vechi…doar pe frecventa AM!

Am momente cand ma trezesc transpirat din cauza ta, Mufică! Si cand ceva ma gadila, ma sperii foarte tare. Ma uit prin geam si vad doua luminite mici dar puternice si patrunzatoare. Oare te uiti la mine, Mufică? Oare esti in paradisul motanilor si esti servit cu soricei pe tava?

Macar de as sti cum ai murit…macar daca ma bantui sa-mi si spui ce doresti de la mine…ca stiu ca si Sabah are aceeasi problema… ce incerci sa ne spui, Mufică? Respiratia ta astmatica este si mai ciudata sub forma de spirit. Nu pot distinge o iota. Si ma chinui, fac calcule, nu pot, crap de nervi…nu iese nimic!

Arata-te, Mufică! Noi nu te-am uitat!

Mufică, astmaticule, asta e pentru tine, amice!

P.S. Nu ma mai bantui, te rog…

Anunțuri
5 comentarii leave one →
  1. Iulie 31, 2009 11:12 am

    deja imi venea sa plang dupa mufica ;))
    e chiar rau sa fii bantuit? :-SS

  2. Tanaku permalink*
    Iulie 31, 2009 11:15 am

    depinde de cine anume 😀 ca unele fantasme si spirite imi plac…

  3. RaZi permalink
    Iulie 31, 2009 11:34 am

    CE PULA MEA MUFICA MA FRATE??AI INNEBUNIT DRQ D TOT? :))) FUCK…MUFICA

  4. sabah permalink
    Iulie 31, 2009 12:58 pm

    razi, ai grija la vorba :>
    i miss you Muficăăăăă 😥

  5. laagatat permalink
    Iulie 31, 2009 1:48 pm

    cata dragoste =))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: